Nu cred că fericirea poate fi definită. Defapt poate fi definită dar foarte greu şi totuşi incomplet.
Fericirea e o stare de bine, care apare în urma unui impuls de viaţă, datorită unei împrejurări favorabile. E o stare de bună dispoziţie şi de optimism foarte puternic.
Când eşti fericit ai o stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. E o stare de totală bucurie în care te dezvolţi emoţional pozitiv. În starea asta, totul e bine.Îţi dispare şi caracteristica generală a omului, răutatea.
Dar sigur că mă puteţi contesta. Nu am dreptate totală, şi adevarul e că pentru fiecare situaţie există câte o definiţie.
Am vrut doar să mă exprim creativ, plus că trebuie să scriu un articol pe zi. :d
Totuşi rămâne o întrebare, care-i treaba cu fericirea ? 😕
pace.! 🙂
:)) Ce e cu doamna mare? Mă refeream la „doamna lene”. Ea e cea care mă împiedică să scriu „regulat şi zilnic”. Dar uite şi al-treilea articol 😀 aşadar am reuşit să o înving. Momentan. Garantez eu ca o să se întoarcă. E dură baba :))
Trecănd peste vreau să spun că azi am făcut în sfărşit pentru Rohiphop termenii şi condiţiile de utilizare. Precum şi promovarea pe Rohiphop. Consider eu ca e un „break thru”, un pas în faţă. Oricum mai avem multe de făcut ca să ajungem sus de tot. Cu timpul vom reuşi.
Ziua de azi a fost cam plictisitoare. Având în vedere faptul că nu am mai mers la şcoală de 2 săptămâni, devin tot mai plictisit pe zi ce trece.
A mai trecut o zi, sunt mai plictisit.
Apropo de doamne mari, îmi aduc aminte de un video destul de „înfricoşător” în care un tip încerca să îi ofere plăcere unei „doamne mari”. www.fuckingimpossible.com click să vezi.
-revin
Totuşi am o nelămurire. De ce cei care îmi vizitează blogul nu comentează ? Adică am văzut statisticile, şi am destule vizualizări, dar nimeni nu comentează. Poate că scriu atât de bine încât cei ca tine nu au nimic de spus 😀
Cam asta e. pace.! 🙂
Astăzi am petrecut 12 ore în oraş. Am fost împreună cu Cici, evidnet. Am fost prin Herăstrau câteva ore, până la 2 (14). Am mers să mă uit pe la biciclete, că vreau să imi cumpăr una, după cum spuneam… şi după la ea acasă.
Normal că nu pot spune ce s-a întamplat în parc 😀
Am fost după, prin parcurile din apropierea ei, IOR, Titanii, evident cu cainele, aka O.T.I. . Am petrecut în sfârşit o zi aproape întreagă împreună.
Chestii mici pe care eu le văd. Mă uitam la ea, şi simţeam chimia dintre noi, simţeam dragostea pe care mi-o poartă în suflet, se vedea în ochii ei. Nu voiam să se mai termine, însă a venit seara, moment în care a trebuit să plecăm, acasă.
Eu, umil, am cumpărat un covrig cu ultimul Leu şi l-am împărţit cu ea.
Primăvara ne-a încălzit inima, şi a făcut ca din sămanţa dragostei noastre să răsară un copăcel mare, un stejar care v-a rezista peste ani şi ani, la fel ca relaţia noastră, ca iubirea pe care i-o port.
Voi avea grijă să ud acest copac în fiecare zi până la sfârşit şi dacă cândva se v-a usca si v-a muri să iau din sămanţa lui şi să plantez altul.
12 ore în care dragostea mi-a învăluit corpul şi sufletul într-un dans armonios printre zâmbete şi săruturi dulci.
Prea abstract se pare. pace.! 🙂
ăsta e al doilea post, după cum am promis 😀
Astăzi încep o nouă chestie, gen. Vreau să scriu în fiecare zi cel puţin un articol. E adevărat că unele o să fie de căcat naşpa, dar o să încerc măcar 😀 .
Astăzi, am fost în parcul Herăstru cu prietena mea, insă m-a surprins faptul că parcul era atât de plin încât oamenii mergeau pe iarbă, fumau iarbă…
Practic s-a deschis sezonul. E primăvară. E cald şi e bine. Imi place, sper că o să imi iau o bicicletă până la vară, fiindcă am un chef nebun de aventură şi să iau fetele în… braţe, să le pup… chestii dastea’ 😀
Acum e cam târziu, mă duc să halesc şi să dorm (după ce vorbesc la telefon cu ea).
O primăvară fericită şi plină de căldură tuturor !
pace.! 🙂
Trec peste introducerea formală. Trec la fapte :-> . Nu am mai scris de mult căutarile aka keyphrases şi cu siguranţă sunt funny. 😀
„iarna este anotimpul” – da este
„asta-mi lipseste acuma converstia” – daca esti fată, lasa un comentariu cu numarul de telefon şi id-ul tau ;;) să conversăm
„pisica calcata de masina” – :)) credeam ca io’ sunt sadic 😐
„cum arata in interiorul pulei” – daca ai una, nu încerca să afli, sună un prieten :d
„blogul pulii” – deja o iau personal :-w
„unde i pula” – de obicei acolo unde ai lasat-o :))
„medic ginecolog poate afla dak o fata e virgina?” – nu, dar eu pot ;;) lasă număru’ la comentarii :-c
„pula.tk” – de cate ori să vă spun ? :-w , e specimen.tk
„fumatul e chiar daunator?” – nu, imaginile alea de pe pachetele de ţigări sunt la mişto
„ma bazez pe instinct” – şi eu b-)
„cineva a folosit contul meu de facebook” – ştiu cum eu, şi eu sunt racit dar am luat viagra.
„scoala pulelor” – mă gândesc la ce s-ar învăţa acolo 8->
Asta a fost tot 😀 pace.! 🙂
Titlul spune tot. În ultima săptămână am avut numai probleme cu facebook-ul. Ştiam de mult că facebook e de căcat ok, dar am început să-l folosesc pentru că aduce totuşi nişte beneficii dacă deţi un website. Webmaster-ii ştiu de ce ! 😀
Dar de curând, cineva, autointitulatul „cold fire”, mi-a spart paginile de facebook. Da, aveam două, două telecomande una pentru blogul meu şi alta pentru Rohiphop. Normal că la facebook nu există parole la pagini, adminii pot fii şterşi de alţi admini şi tot asa. Evident că spărgând doar contul meu de facebook a avut acces la amândouă paginile 🙂 . Şi aşa am rămas fără. Am făcut altele :d . Vă aştept cu like-urile !!!
pace.!
Pentru blogul meu, puteţi da like pe pagina de mai jos sau in bara din dreapta a blogului aka sidebar.
http://www.facebook.com/pages/SpeciMen/200681569949875
Iar pentru Rohiphop pe pagina de mai jos.
http://www.facebook.com/pages/RoHipHop/116980235042726
UPDATE: Am uitat să menţionez că am pierdut toate like-urile. 🙂
8 martie… a trecut un an de căcat.
A trecut un an de când am scăpat de mama mea, de când am plecat de la ea. Un an de când am fost deziluzionat şi am revenit cu picioarele pe pământ. Mi-am dat seama de multe.
Şi tot azi a trecut un an de când stau cu tata. Un an de când m-am întors pe Chitila. Un an de când îi suport toate scandalurile la beţie a lu’ tata, şi cum e beat mai mereu, scandaluri sunt din belşug.
Dar să nu stric o zi aşa de frumoasă cu trecutul meu odios :)) . E primăvară, deşi nu prea se vede.
Tot azi, 8 martie e ziua femeii. Hai să fim fericiţi cu to(n)ţii !
La mulţi ani tuturor femeilor !
(nu toate femeile sunt doamne)
Fără să mă gândesc prea mult, mi-a venit ideea perfectă. Ştiu unde să merg, ştiu ce să fac.
Bunicul meu e fost militar. Trebuie să aibă prin casă o armă şi alte „chestii” care mi-ar fi de folos. Mă voi îndrepta într-acolo.
Mult de mers… e tocmai în „cealaltă periferie” a oraşului. Ar trebui să plec.
[…]
Mergând prin oraş, văd nişte urme ciudate în asfalt, mai bine zis găuri.
Deodată aud „ceva”, parcă ar fi un motor de avion doar că mai silenţios. Se aude chiar de după colţ.
Simt un fior prin tot corpul. Sincer să fiu, mi-e frică de ce sau cine ar putea fii acolo. Mă opresc, las bicicleta şi mă îndrept uşor către colţul străzii.
După colţ e un fel de navă, are o formă foarte ciudată. Nu e nimeni în jur. Aş vrea să intru în „navă”, însă e prea periculos. Mă apropii de „navă” când deodată, dintr-o clădire iese cineva… sau ceva.
Fug să mă ascund după o maşină. Vreau să văd cum arată.
Extratereştrii sau ce sunt ei, târăsc un om spre navă, pare să fie inconştient sau mort. Ei, arată aproape ca noi, doar că au pe spate un fel de carapace şi sunt mult mai robuşti.
Trebuie să plec, aici mă pot vedea, nu vreau să risc să mă prindă unu’ deăla. Din greşeală lovesc maşina şi ei mă aud. Au lăsat omul jos şi se îndreaptă încoace.
Încep să fug. Deodată, cănd mă văd, scot nişte sunete ciudate. Încep şi ei să fugă. Trag cu ceva după mine, un fel de lichid…
Găsesc scăparea, cobor la metrou. Cred că am scăpat de ei.
Sparg automatul din statie, iau ceva de măncare.
Mă gândesc că dacă toată lumea a dispărut, nu o să vină niciun metrou, aşadar pot merge pe sină pănă la staţia ce-a mai apropiată de casa bunicului.
Îmi aprind lanterna, cobor pe sină şi pornesc în întunericul tunelului.
Voi mai avea parte de surprize oare ?
—————————————–
Continuarea in [Episodul 4].
Daca nu ai citit de la inceput click aici pentru a merge la [Episodul 1]
Nu există cuvinte care să o descrie aşa de bine, nici măcar eu nu o pot descrie aşa bine, aşa cum trebuie şi cum merită, dar o să încerc.
Cici e simplă şi distinctă, e naturală şi stabilă, şarmantă şi singulară, plăcută şi caldă. E specială fiindcă gândeşte altfel decât majoritatea tipelor paceaurilor şi asta o diferenţiază de ele. E specială prin modul în care bea apă din sticlă, cu o privire drăgălaşă şi ochii mari. E specială fiindcă nu mai e nimeni ca ea. E specială fiindcă are nişte ochi care te cuceresc cu o singură privire. E specială prin modul ei de a fii. E specială fiindcă mă face să zâmbesc mereu. E specială fiindcă pune suflet în tot ceea ce face. E specială fiindcă e o artistă, şi are talent. E specială fiindcă e ciudată.
Are o altă perspectivă a lumii şi a vieţii, e bună cu toţi şi oferă pace şi dragoste tuturor, asta o face specială.
E cea mai gingaşă şi graţioasă făptură pe care eu am avut ocazia să o cunosc şi chiar să o iubesc.
Iar eu, …eu sunt norocos că o am pe ea, şi nu-i a nimănui, e doar a mea.
După cum am spus, nu o pot descrie aşa bine, dar am încercat. Cuvintele sunt degeaba.
Te iubesc!
RimeZic – Iubire Neconditionata
Salut! Astăzi am modificat tema de pe blog după cum se poate observa. Mie imi place, e chiar reuşită şi e eco 😀 . Desigur că nu prea se potriveşte cu Specimen, însă asta mă face diferit :)) . Pentru cei care deabia acum au aterizat pentru prima dată pe blogul meu, rusine pot vedea vechea înfăţişare aici (click).
Tema îmi place fiindcă e foarte „light”, are foarte multe opţiuni şi se „customizează” destul de uşor. Apropo, noul meu logo e furnica.
Vreau să mulţumesc site-urilor de „warez” de pe care am luat tema, prietenei mele Cici pentru sfaturile referitoare la temă si nu în ultimul rând Luciei pentru tradecerea parţială, cu greşeli, a temei.
Cam atât am avut de spus. Dacă nu îţi place tema, lasă un comentariu în care să zici de ce. pace.! 🙂
Capu’ Sus!