titlul e sugestiv. noua adresa a blogului e www.specimen.ro ! ne vedem acolo!
Astăzi am făcut comandă la Orange pentru o cartelă gratuită. Şi cum era de aşteptat mi-au trimis un email de confirmare. Însă singura chestie care mi-au confirmat-o e că au uitat în ce dată suntem sau poate că au rămas ei in trecut, oricum au dat un FAIL! Imaginea mai jos.
Se apropie sfârşitul vacanţei şi mă gândeam să revin la blog fiindcă l-am lăsat destul singur şi prăfuit.
Aşadar „Feteşte-te !” :)) asta fiind o vheche poveste legată de „miel”. Ştiu că sună ciudat…
Voi mai face update-uri despre mine şi proiectele mele, pentru că am destule proiecte şi idei problema e doar financiară… $-)
Pe de altă parte, vacanţa asta a fost una ratată, evident nu la fel de ratată ca ce-a de anul trecut dar destul de ratată încât să mă plictisesc.
Vreau să menţionez că nu garantez revenirea curand, totuşi spun că de luna asta revin la blog.
Bănuiesc că urmatorul articol îl voi scrie când voi avea calculatorul făcut (acum stau pe un jaf aka piece of shit). Prin asta nu vreau să spun că e stricat, pentru că nici n-avea cum b-) ci vreau să spun că aştept să imi vină noul procesor. Asta poate fii undeva duminică-luni-marţi (teoretic).
Şi că tot sunt aici vreau să spun că voi face şi un articol despre fail-ul bug mafia.
Până atunci pace.!:)
După urtimul meu articol despre failul google revin, de data asta cu un fail yahoo. Însă pentru yahoo e ceva normal, aici mă refer că deşi au reparat bugul care lăsau site-urile să vadă dacă eşti invizibil, în continuare se poate.
Dar revin la failul de azi.
Mi-am instalat io frumos Firefox 5 (asta fiind ultima versiune) şi când să-mi citesc email-urile site-ul yahoo imi spune că versiune mea de browser nu e suportată şi că să-mi instalez ultima versiune WTF? Asta încalcă legile logicii :)) .
Asta se întâmplă fiindcă serverul yahoo nu cunoaste user agentul firefoxului 5. Pun şi print screen
Dată originală: 14 Noiembrie 2010
Dupa cum majoritatea ştiu, eu ascult muzică rap şi hip-hop. Rap4Life!
E muzica care mă reprezintă. Asta e evident. Problema e că în ultimu’ timp mulţi vor să fie si ei rap că asa e „mişto”. Şi că le plac piesele cu înjurături. Mă pis pe voi. Dacă îţi pui o şapcă, şi nişte haine mai largi nu te face rapper. Trebuie să înţelegi ce pula mea vor sa zică ăia acolo. Să simti piesa, nu să auzi doar ,,pula mea”. Trebuie să citeşti printre rânduri. Să faci legătura…
De curând îmi zicea unu că B.U.G. Mafia sunt „comerciali” imi venea să îl bat acolo frate… Da mi-am zis: „Iartă-l Tataee că nu ştie ce zice”… Urăsc prostia asta colectivă, mentalitatea asta de turmă. Cum
pula mea te numeşti rapper când tu asculţi manele şi alte căcaturi.
Uite că fac un citat:
Dacă asculti Paraziţii şi muzică ţigănească,
Te invit să iţi bagi pula-n măta, nimeni n-osa te oprească![]()
Am doar respect pentru baieţii care chiar simt beatu’ şi înţeleg versurile Ţine-o tot asa, nu înceta ! -pentru tine mafia
Nu vreau să mă dau cunoscător sau pula mea dar să moară măsa, e penibil rău când vezi cocalari care ascultă pe la colţuri hip-hop si următoarea piesă e o manea. Îi detest păştia’ aş vrea să îi împuşc la zid ca pe Ceauşescu.
Asta e un post de heităreală. BĂ mă piş pe toti ăştia care ascultă rap fără sa stie ce e aia.
Dacă asculţi rap, nu te da mare. Stai chill. Lasă-i pe alţii să se dea „şmekeri”.
Totdeauna capu’ sus şi privirea dreaptă,
Niciodata nu poţi să ştii ce te asteaptă…
Raku – Cum sa nu fii rapper
Nimeni Altu cu FaiboX – Raperi De Cacat
De ce nu scriu prea des ?
Răspunu’ e simplu, cred eu.
(Fac o paranteză ca să explic cum văd eu un blog sau cel puţin blogul meu.
Un blog e ceva personal, un loc în care îţi exprimi opiniile şi ideeile liber şi creativ dar nu trebuie să cazi în extreme… trebuie să şti cum să le menţi în balanţă, creativitate/personalitate. Mă refer la faptul că unii scriu numai căcaturi pe blog şi altii aberează fantezic despre alte căcaturi. E adevărat că nu sunt obligat să scriu aici zilnic sau chiar deloc însă e bine să ai o sarcină.)
Revenind, eu scriu prea rar fiindcă am prea multă imaginaţie şi creativitate. Îţi vine să râzi, nu?
Aşadar cum e posibil să am atâta imaginaţie şi creativitate şi totuşi nu scriu mai deloc?
Când vreau să scriu un articol, mă uit la pagina goală şi mă gândesc că aş putea scrie despre orice, extratereştrii, maşini, calculatoare, jocuri, programe, viata mea, plante, animale, ideei… Am prea multe optiuni, iar eu sunt genu de persoană care urăsc optiunile, doar pentru simplu fapt că după fiecare alegere mă gândesc: „Ce ar fi fost dacă?”, „Ar fi fost mai bine?”. Astfel apar regretele şi mă gandesc că mai bine nu alegeam nimic.
Din aceaşi ecuaţie mai face parte şi lenea mea imensă, care atunci când mă lovesc de o decizie spune: „Mai bine lasă!”. Iar eu spun:”Ce bine şi-aşa nu mă puteam decide”.
Iar acum, m-am blocat din nou :))
pace vouă băieţi! :)>- pentru fete am altceva
Acesta este primul meu artwork, cred că se observă şi în calitatea lui. Read the rest of this entry »
Am atâtea de spus şi totuşi nu spun nimic. Asta se reflectă în faptul că nu am mai scris pe blog de mult, dar cum spunea si Cheloo:
Eu nu ma rog, nu implor, n-am suflet de milog,
Mie sa-mi sugeti pula-n public, nu traiesc pe blog.
Cred că am probleme în exprimare, defapt am probleme în tot şi nu glumesc.
Mi-am actualizat pagina „despre mine” (click).
Să nu te aştepţi să scriu prea curând pentru că nu o voi face, dacă câştigam bani de pe urma blogului ca majoritatea lăbarilor de pe net poate că scriam. Apropo, ăsta e primul post pe Aprilie ;;) .
În sfraşit am şi eu gta iv. Îl joc de câteva zile şi am devenit dependent. Imi place povestea jocului.
Am şi filmat ca să am dovada
Primul video! – Random.
Şi al doilea, după ce am băgat în joc un Audi R8 V10
Astăzi e ziua mea. Nu vreau decât să stau, singur. De aceea scriu acest articol acum, la 1 noaptea.
NU vreau să scriu mai mult, nu vrea să fac nimic, vreau doar linişte.
nimic mai mult. pace.!:)
apropo, google ţine la mine.
Fără să mă gândesc prea mult, mi-a venit ideea perfectă. Ştiu unde să merg, ştiu ce să fac.
Bunicul meu e fost militar. Trebuie să aibă prin casă o armă şi alte „chestii” care mi-ar fi de folos. Mă voi îndrepta într-acolo.
Mult de mers… e tocmai în „cealaltă periferie” a oraşului. Ar trebui să plec.
[…]
Mergând prin oraş, văd nişte urme ciudate în asfalt, mai bine zis găuri.
Deodată aud „ceva”, parcă ar fi un motor de avion doar că mai silenţios. Se aude chiar de după colţ.
Simt un fior prin tot corpul. Sincer să fiu, mi-e frică de ce sau cine ar putea fii acolo. Mă opresc, las bicicleta şi mă îndrept uşor către colţul străzii.
După colţ e un fel de navă, are o formă foarte ciudată. Nu e nimeni în jur. Aş vrea să intru în „navă”, însă e prea periculos. Mă apropii de „navă” când deodată, dintr-o clădire iese cineva… sau ceva.
Fug să mă ascund după o maşină. Vreau să văd cum arată.
Extratereştrii sau ce sunt ei, târăsc un om spre navă, pare să fie inconştient sau mort. Ei, arată aproape ca noi, doar că au pe spate un fel de carapace şi sunt mult mai robuşti.
Trebuie să plec, aici mă pot vedea, nu vreau să risc să mă prindă unu’ deăla. Din greşeală lovesc maşina şi ei mă aud. Au lăsat omul jos şi se îndreaptă încoace.
Încep să fug. Deodată, cănd mă văd, scot nişte sunete ciudate. Încep şi ei să fugă. Trag cu ceva după mine, un fel de lichid…
Găsesc scăparea, cobor la metrou. Cred că am scăpat de ei.
Sparg automatul din statie, iau ceva de măncare.
Mă gândesc că dacă toată lumea a dispărut, nu o să vină niciun metrou, aşadar pot merge pe sină pănă la staţia ce-a mai apropiată de casa bunicului.
Îmi aprind lanterna, cobor pe sină şi pornesc în întunericul tunelului.
Voi mai avea parte de surprize oare ?
—————————————–
Continuarea in [Episodul 4].
Daca nu ai citit de la inceput click aici pentru a merge la [Episodul 1]