în mod normal aici trebuia să fie articolul meu zilnic, dar nu este. Am fost cam ocupat şi nu mi-a fost gândul la blog. Asta ar fi o premieră :)) .
Mi se pare aiurea să scriu aici toate prostiile ca tu să le citeşti şi chiar să-ţi placă. Nu voi vontinua, defapt nu trebuia să încep. (referindu-mă la scrierea unui articol zilnic)
Eu sunt genu’ care scrie o dată la un timp, dar bine. Sau cel puţin aşa cred 😀 . Nu voi şterge categoria totuşi, poate uneori voi simşi nevoia să scriu şi acolo ceva, cine ştie?
M-am saturat de toţi proştii din jurul meu, nu mă consider deştept, doar că sunt cel puţin mai deştept ca ei. Iar ei, ei sunt ca întotdeauna. De ce nu mă miră asta oare ?
Tot mă chinui să scriu articolu asta de 2 zile şi mereu uit :)) Nu e vorba că nu am inspiraţie, e vorba că nu mai vreau. Sunt obosit. Poate în curând.
Sunt altfel acum, unu’ mai bun, m-am schimbat, am evoluat.
-Trec prin stări. Trec prin multe. Viata. 🙂
Nu am nimic de spus, citeşte doar versurile. pace.! 🙂
Totul se învarte-n jur,
Eu plang…ştiu că nu-s bun,
Doare chiar şi adierea unui vânt uşor,
Încet în suflet se aşterne durearea,
E vina mea;să ma ierţi…tu ai puterea
Târziu prea oare este?
Când am greşit nu m.am gândit
Acum gândesc,
Vreau să mă ierţi, ştii…te iubesc!
Dovadă am lacrima ce curge pe obrazul meu,
Nu am o scuză, spun doar că am gresit si eu.
Ştiu; nu e bine ce.am făcut,
Acum ştiu, „then” n.am ştiut.
Demonul din mine isi intinde aripile, vrea sa isi ia zborul. Incet incet ma roade. In jur probleme cauzate de el prin mine. Incearca sa puna stapanire pe mine si iata ca reuseste pentru un timp. Sunt fara ajutor, vad dar nu pot actiona si el isi face treaba. Dupa o lupta grea reusesc sa il alung. Inca imi da tarcoale vrea sa ma ia odata pentru totdeauna. Nu vreau asta.
Greselile facute ma costa, nu pot plati pentru ele si fac sacrificiul suprem…imi vand sufletul.
Nu e vina mea. Dar cine sa ma creada ? Prea tarziu pentru orice. Prea tarziu pentru mine. Demonul se retrage in intuneric ranjind invingator.
Scuze. Te iubesc!