februarie 18th, 2011 | 5 Comments »

Eu îi declar iubirea mea eternă ce neîncetat va continua să fie,
Plăpândă, slabă şi umilă,
O dragoste adevărată într-o lume instabilă;
Adânc privesc în ochii ei de diamant,
Să văd ce a lăsat în urma lui,
Un sentiment bătut cu’n cui,
În inima-i moale şi fină,
Mi se face pielea de găină,
Când văd că totul e pe dos,
Când văd răul cel hidos,
O îmvrăjbeşte asupra mea,
Lăsându-mi rece inima;
Lupt cu el, …şi-arată colţii,
Mă-nconjoară-n jur toţi morţii
Îi privesc înfiorat,
Cu o teamă de pacat,
În genunchi lupt pân’ la moarte,
Până o să cad în coate,
Şi picioare nespălate să mă calce cu putere,
Nici atunci nu simt durere,
Căci am pentru ce să lupt,
Speranţa n-o să mi-o uit,
N-o să uit nimic, nici când,
O să fiu tot în pământ,
Voi iubi la nesfârşit,
Căci ştiu pentru ce-am trăit;
Pentru Cici.

Tags:
Posted in Creatie, Jurnal